Cum raportezi o fraudă crypto în România: ghid complet, pas cu pas

Primul impuls al multora este să șteargă conversațiile sau să își închidă contul de pe platforma escrocilor. Te rugăm să nu faci asta. Dovezile sunt singurul lucru care dă greutate plângerii tale, iar platformele frauduloase dispar de multe ori în câteva zile.

Adună într-un singur folder, pe calculator, tot ce ai:

• Capturi de ecran ale conversațiilor (WhatsApp, Telegram, Instagram, Facebook, e-mail), inclusiv numele de utilizator și numerele de telefon folosite.
• Adresele de portofel către care ai trimis criptomonede și codurile tranzacțiilor (hash-urile). Le găsești în istoricul aplicației sau al platformei de pe care ai făcut transferul.
• Extrase de cont sau confirmări de plată, dacă ai cumpărat criptomonede cu cardul ori ai făcut transfer bancar.
• Adresa site-ului sau a aplicației folosite, plus capturi cu „profitul” afișat în contul tău fals.
• O cronologie scrisă: când te-au contactat prima dată, ce ți-au promis, ce sume ai trimis și la ce date.

Dacă mai ai acces la contul de pe platformă, fă capturile acum. Dacă ai instalat, la cererea lor, o aplicație de acces la distanță (AnyDesk, TeamViewer sau altele asemenea), dezinstaleaz-o și schimbă-ți parolele de la e-mail și de la conturile financiare de pe un alt dispozitiv, curat.

Dacă ai plătit cu cardul sau prin transfer bancar, sună cât mai repede la banca ta și cere blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor. În primele ore mai există uneori șansa ca o plată să fie oprită sau contestată; după ce banii au plecat în criptomonede, această șansă dispare.

Acesta este pasul obligatoriu. Fără o plângere penală înregistrată, nicio altă instituție nu poate face mare lucru pentru cazul tău.

Ai două variante:

• Online, prin formularul oficial de petiții al Poliției Române: politiaromana.ro/ro/petitii-online. Ți se cer datele de identificare, un subiect și conținutul sesizării. Poți atașa fișiere de tip jpeg, jpg, png, doc, docx sau pdf, de cel mult 2 MB — dacă ai multe dovezi, adună-le într-un singur PDF și scrie numele fișierului fără diacritice.
• La orice secție de poliție, personal. Du-te cu dovezile printate sau pe un stick. Cere numărul de înregistrare al plângerii și păstrează-l: îl vei folosi în orice discuție ulterioară cu banca sau cu alte instituții.

Sună la 112 doar dacă este o urgență reală — de exemplu, dacă transferul este în curs chiar acum sau dacă ești amenințat ori șantajat. Formularul online precizează explicit că urgențele nu pot fi semnalate prin site.

În plângere scrie simplu și cronologic: cine te-a contactat, prin ce canal, ce ți s-a promis, ce sume ai trimis, către ce adrese de portofel și la ce date. Nu înfrumuseța nimic și nu omite detaliile care ți se par jenante — polițiștii au văzut mii de cazuri asemănătoare.

DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) este structura de parchet care instrumentează, printre altele, criminalitatea informatică și infracțiunile comise de grupuri organizate. Multe escrocherii cu criptomonede intră exact în această categorie: platforme false de investiții, „consilieri” care lucrează în echipă, centre întregi de apeluri care sună potențiale victime.

Poți trimite o sesizare direct:

• Prin e-mail, la contact@diicot.ro, atașând aceleași dovezi.
• Prin datele de contact ale structurilor teritoriale, publicate pe site-ul oficial: diicot.ro.

În practică, plângerea depusă la poliție ajunge oricum la procuror. Sesizarea la DIICOT este utilă mai ales când suma este mare, când sunt mai multe persoane păgubite sau când ai indicii clare că e vorba de o rețea. Menționează numărul de înregistrare al plângerii de la poliție, ca să nu se deschidă dosare paralele.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) supraveghează piețele financiare nebancare din România: piața de capital, asigurările și pensiile private. Din 2025, prin Ordonanța de urgență nr. 10/2025, care pune în aplicare regulamentul european MiCA, ASF a devenit și autoritatea care autorizează și supraveghează furnizorii de servicii de criptoactive din România.

Este, prin urmare, instituția potrivită dacă ai fost abordat de o entitate care se prezenta drept broker, fond de investiții, firmă de trading sau platformă de criptomonede „autorizată”.

Ce poți face:

• Verifică avertizările despre entități neautorizate publicate de ASF: asfromania.ro — Atenție la entități neautorizate!. Dacă numele platformei apare acolo, ai o confirmare oficială utilă la dosar.
• Depune o petiție la ASF dacă entitatea nu apare încă în listă — prin formularul de depunere a petițiilor sau la adresa office@asfromania.ro. Termenul legal de răspuns este de 30 de zile, iar semnalarea ta poate proteja pe altcineva.
• Telefonul consumatorului: 0800.825.627, apel gratuit, în timpul programului de lucru cu publicul.

Două precizări importante și oneste:

• ASF nu recuperează bani și nu face anchetă penală. Rolul ei este de supraveghere și de sancționare administrativă. Dacă ai trimis criptomonede direct unei persoane care nu pretindea că reprezintă o firmă autorizată, drumul tău rămâne cel al poliției și al DIICOT.
• ASF nu îi sună niciodată pe consumatori de la numărul 0800.825.627. Dacă primești un apel „de la ASF” prin care ți se cer date, bani sau acces la calculator, este o fraudă. Închide.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) are o linie telefonică gratuită, 1911, disponibilă non-stop pentru incidente cibernetice. Funcționează asemănător cu 112, dar este dedicată exclusiv problemelor informatice, iar la capătul firului răspund specialiști în securitate cibernetică.

Sună la 1911 dacă:

• Ai dat clic pe un link suspect și nu știi ce s-a instalat pe dispozitiv.
• Ai dat cuiva acces la distanță la calculatorul tău și te temi că ți-au fost compromise conturile.
• Ți-au fost furate datele de autentificare de la e-mail sau de la bancă ori fraza de recuperare (seed phrase) a portofelului.
• Vrei pur și simplu să întrebi un specialist ce ai de făcut în următoarea oră.

Site-urile de tip phishing și paginile clonate le poți raporta prin platforma PNRISC: pnrisc.dnsc.ro. Informații suplimentare și celelalte formulare de raportare le găsești pe dnsc.ro.

Operatorii de la 1911 nu îți vor cere niciodată parole, date de card sau fraza de recuperare. Rolul lor este să îți dea sfaturi tehnice imediate: cum blochezi accesul atacatorilor, cum izolezi dispozitivul infectat și cum îți schimbi parolele compromise.

Tranzacțiile pe blockchain sunt publice și, spre deosebire de un cont bancar, adresa escrocului rămâne vizibilă oricui, oricând. Chainabuse este o bază de date internațională, gratuită, în care oricine poate raporta o adresă implicată într-o fraudă.

De ce merită cele zece minute:

• Raportul tău marchează public adresa, iar bursele de criptomonede și firmele de analiză blockchain o pot semnala sau bloca.
• Dacă aceeași adresă este raportată de mai mulți oameni, se conturează amploarea rețelei — informație pe care anchetatorii o pot folosi.
• Este un mod concret de a proteja următoarea persoană care ar putea cădea în aceeași capcană, chiar dacă banii tăi nu se mai întorc.

Fii însă realist: o raportare pe Chainabuse nu îți recuperează fondurile și nu blochează nimic automat. Este o contribuție la un efort colectiv, nu o soluție individuală.

Trebuie să îți spunem asta limpede, chiar dacă doare: după prima fraudă urmează, aproape întotdeauna, o a doua încercare. Datele victimelor circulă între grupurile de escroci și, la scurt timp, apar „firme de recuperare a fondurilor”, „hackeri etici”, „avocați specializați în crypto” sau chiar persoane care se dau drept angajați ai poliției ori ai ASF.

Regula este simplă și nu are excepții:

• Nimeni serios nu îți cere bani în avans ca să îți „recupereze” fondurile. Nici taxă de dosar, nici „taxă de deblocare”, nici comision plătit în criptomonede, nici „impozit” care ar trebui achitat înainte de eliberarea banilor.
• Poliția, DIICOT, ASF și DNSC nu percep taxe pentru înregistrarea unei plângeri sau a unei sesizări.
• Nu instala aplicații de acces la distanță la cererea cuiva care te-a contactat el pe tine.
• Nu trimite niciodată fraza de recuperare sau cheile private. Nimeni nu are nevoie de ele ca să te ajute.

Și încă un adevăr incomod: în cazul criptomonedelor, recuperarea banilor este rară. Transferurile sunt ireversibile, iar fondurile ajung de obicei repede în afara jurisdicției. Raportarea rămâne totuși importantă: construiește dosarul, ajută la identificarea rețelelor și, uneori, la restituiri parțiale, atunci când niște conturi sunt indisponibilizate. Dar nu îți promitem un rezultat pe care nu ți-l poate garanta nimeni.

Sincer: în majoritatea cazurilor, nu. Tranzacțiile cu criptomonede sunt ireversibile și nu există o instituție care să le anuleze, așa cum banca poate storna uneori o plată cu cardul. Există și excepții — de pildă, când fondurile ajung pe o bursă care le poate bloca la solicitarea autorităților sau când ancheta duce la indisponibilizarea unor conturi —, dar sunt rare și durează. Depune totuși plângere: fără dosar penal, nicio recuperare nu este posibilă. Și ferește-te de oricine îți garantează recuperarea în schimbul unei taxe.

Da, merită. Multe scheme funcționează cu sume mici, dar cu sute de victime, iar plângerile individuale sunt cele care construiesc dosarul mare. Faptul că făptuitorii sunt din străinătate nu blochează ancheta: există cooperare judiciară internațională, iar autoritățile din alte state pot fi implicate. Depunerea plângerii mai are un rol practic: îți dă un document oficial pe care îl poți folosi în relația cu banca, cu platforma de schimb sau într-o eventuală acțiune civilă.

Scrie cronologic și simplu, fără termeni tehnici pe care nu îi stăpânești. Include: cum și când te-au contactat prima dată, ce platformă sau firmă au invocat, ce ți-au promis, sumele exacte trimise și datele la care le-ai trimis, adresele de portofel și codurile tranzacțiilor, numele de utilizator și numerele de telefon folosite de ei, plus lista dovezilor pe care le anexezi. Dacă ai făcut plăți din contul bancar, menționează și extrasele. Un singur PDF ordonat, cu toate capturile de ecran, valorează mai mult decât zeci de fișiere răzlețe.

112 este pentru urgențe reale: o infracțiune în desfășurare, amenințări, șantaj. 1911 este linia gratuită a DNSC pentru incidente cibernetice, disponibilă non-stop — o suni dacă ți-a fost compromis dispozitivul sau contul și ai nevoie de sfaturi tehnice imediate. Plângerea la Poliția Română, depusă online prin formularul de petiții sau la secție, este pasul formal care pornește procedura penală. Cele trei nu se exclud: poți suna la 1911 ca să îți securizezi conturile astăzi și să depui plângerea în aceeași zi.

Aproape sigur nu. ASF precizează explicit că nu îi apelează pe consumatori de la numărul 0800.825.627, iar poliția nu te sună ca să îți ceară bani, date de card sau acces la calculator. Această „a doua rundă” îi vizează exact pe cei care au fost deja înșelați, pentru că datele lor circulă între grupurile de escroci. Închide, nu confirma nimic și raportează și acest apel — este o infracțiune în sine.

Un avocat îți poate fi util dacă suma este mare sau dacă vrei să te constitui parte civilă în dosar — dar alege-l tu, dintr-un barou, nu pe cineva care te contactează el pe tine. „Firmele de recuperare a fondurilor crypto” care apar în reclame sau în comentarii sunt, în marea lor majoritate, o continuare a fraudei. Semnul distinctiv este mereu același: îți cer o plată în avans. Raportarea la poliție, la DIICOT, la ASF și la DNSC este complet gratuită.